Partea 2
Intestine agitate, anxietate și stress
Sunt mai mult de 40 de ani de când literatura de specialitate prezintă efectele stresului asupra microbiotei. Expunerea la stresorii sociali de exemplu de 2 ore reduce proporțiile principalelor familii de bacteri, iar stresul prenatal a fost asociat cu un microbiom infant predipspus inflamației.(Galley et al., 2014)
Bacteriile din intestin interacționează cu sistemul nervos prin reglarea chimiei creierului. influențează sistemele neuro-endocrine asociate cu răspunsul la stres, anxietatea și funcția de memorie. Comunicarea dintre microbii intestinali și creierul nostru este bidirecțională, ceea ce înseamnă că și sistemul nostru neuronal poate afecta, de asemenea, compoziția și activitatea microbiotei intestinale.(Martin et al., 2018).(Kim & Kim, 2018)
Microbiota se ocupă cu producerea de serotonină din organism, intestinul produce până la 95% din serotonina din organism, astfel un nivel scăzut de serotonină creează un cerc vicios, deoarece serotonina este esențială și pentru susținerea absorbției și digestiei adecvate a nutrienților, controlul motilității, suport pentru somn optim.
Stresul cronic favorizează apariția disbiozei, poate afecta percepția durerii și modifică motilitatea și permeabilitatea pe tot parcursul tractului gastrointestinal. Mai mult stresul poate schimba echilibrul bacteriilor din intestin, determinând sistemul imunitar să funcționeze necorespunzător.
Să menționez acum faptul că factorii de stress pot fi de mai multe tipuri și anume
- psihologici (de exemplu, frică, anxietate, cerințe cognitive),
- de mediu (de exemplu, extreme climatice, altitudine mare, zgomot, agenți patogeni, toxici și poluanți)
- fizici (de exemplu, exerciții fizice și cheltuieli mari de energie, privarea de somn, dieta- compoziția nutrienților și restricția alimentelor )
În prezența tulburărilor legate de stres (psihologic) riscul de a se dezvolta IBS este chiar de două ori mai mare.
IBS nu este doar despre balonare, ci afectează considerabil calitatea întregii vieți a celor afectați, și asta nu e poveste, IBS este frecvent asociat cu tulburări psihologice-psihiatrice precum tulburările de anxietate și depresia.
In conformitate cu numeroase studii, 50-60% dintre pacienții cu IBS suferă de probleme psihiatrice severe, cum ar fi anxietatea tulburări, stări de panică, fobii sociale sau depresie.
Mai mult, în afara neplăcerilor date de discomfortul digestiv, menținerea stării disbiotice pe termen lung, poate duce la permeabilitate și tot mai multe particule de proteine nedigerate pot scăpa în fluxul sanguin, și pot crea premisele declanșării bolilor autoimune(Fine et al., 2020)
Ce înseamnă astea pe scurt? Anxietatea și depresia pot precede, genera simptomele digestive, sau pot fi o consecință a confruntării cu dureri abdominale cronice și obiceiuri intestinale alterate. In alte cazuri atât simptomele digestive cât și cele pshihologice pot împărți aceeași cauză comună.
Microbiota la feminin
In ce ne privește pe noi femeile, suntem expuse la un risc mai ridicat de stare disbiotică și IBS decât bărbații. Diferențele clare biologice, psihologice și fizice între cele două sexe, produc și diferențe la nivelul microbiotei.(Kim & Kim, 2018)
Diferențele de diversitate a microbiomului între cele două sexe, se instalează la pubertate, sugerând rolul cheie al hormonilor sexuali în compoziția sa. Aceste diferențe de implicare a altor sisteme, mai exact a sistemului hormonal prin estrobolom, cel care produce și modulează nivelul de estrogen are rol în menținerea greutății, libidoului și stării de bine. Dezechilibrele hormonale ca PCOS, endometrioza infertilitatea au fost asociate cu alterări ale microbiomului, de asemenea infecțiile urinare și vaginale recurente(Marano et al., 2023)
Posibilele semne ale stării disbiotice la femei pot apărea împreună sau izolat, în diferite perioade fiziologice.
In perioada fertilă
- Dezechilibrele hormonale ca PCOS;
- Endometrioza
- Dezechilibrele ponderale
- Infertilitatea
pre și menopauză
- Libido afectat
- Brain fog
- Schimbarea compoziției corporale
- Instalarea insulino rezistenței
- Infecțiile urinare și vaginale recurente
Starea micobiomului este extrem de importantă pentru noi femeile, chiar un guvernator al întregii noastre sănătăți. Cu atât mai mult, trecerea în etapa middle age trebuie să ne găsească cu un microbiom echilibrat pentru a trece lin prin schimbările hormonale specifice.
Reducerea speciilor și reorganizarea microbiomului este prezentă în această etapă, la menopauză iar dansul haotic al hormonilor in perioada pemenopauzală este amplificat de un microbiom dezechilibrat prin recircularea estrogenului.
In concluzie ce face un microbiom stabil
- asigură o trecere lină prin adolescență
- susține dezvoltarea armonioasă a microbiomului și sistemului imunitar al copilului tău încă din burtică
- face mai ușoară perioada de premenopauză și menopauză
Obosită, de nu-ți revii nici cu somn suficient?
Dacă avem simptome digestive e simplu, ne gândim că avem o problemă în intestin dar perturbarea microbiomului poate fi exprimată prin simptome disbiotice de sfera extraintestinală durerea de spate, oboseala cronică, fibromialgia, cefaleea, durerile pelvine, tulburări de somn și simptomele urogenitale.
Oboseala aceea de fiecare zi, care nu trece nici în concediu, nici cu somn? este sugerată de unii autori a fi cea mai frecventă manifestare extraintestinală și are un impact mare asupra simptomelor gastrointestinale, stresului psihologic și calității vieții, și pentru că suntem femei ne afectează în mai mare măsură.
Dacă te simți deseori fără vlagă, obosită nu ai resurse să pornești spre un lifestyle sănătos, e greu să implementezi obiceiuri noi.
Completează chestionarele de aici de evaluare a stării tale de oboseală și a celei de disbioză de aici pentru a afla dacă dezechilibrele din intestin favorizează amplificarea stărilor psihologice precum anxietate, depresie, iritabilitate, instabilitate emoțională și dificultăți de concentrare.
In partea a 3 a voi scrie despre practici de lifestyle și nutriție pentru păstrarea, și refacerea microbiomului.
Bibliografie
Fine, R. L., Manfredo Vieira, S., Gilmore, M. S., & Kriegel, M. A. (2020). Mechanisms and consequences of gut commensal translocation in chronic diseases. In Gut microbes (Vol. 11, Issue 2, pp. 217–230). NLM (Medline). https://doi.org/10.1080/19490976.2019.1629236
Galley, J. D., Nelson, M. C., Yu, Z., Dowd, S. E., Walter, J., Kumar, P. S., Lyte, M., & Bailey, M. T. (2014). Exposure to a social stressor disrupts the community structure of the colonic mucosa-associated microbiota. BMC Microbiology, 14(1). https://doi.org/10.1186/1471-2180-14-189
Kim, Y. S., & Kim, N. (2018). Sex-gender differences in irritable bowel syndrome. In Journal of Neurogastroenterology and Motility (Vol. 24, Issue 4, pp. 544–558). Korean Society of Neurogastroenterology and Motility. https://doi.org/10.5056/jnm18082
Marano, G., Traversi, G., Gaetani, E., Gasbarrini, A., & Mazza, M. (2023). Gut microbiota in women: The secret of psychological and physical well-being. World Journal of Gastroenterology, 29(45), 5945–5952. https://doi.org/10.3748/wjg.v29.i45.5945
Martin, C. R., Osadchiy, V., Kalani, A., & Mayer, E. A. (2018). The Brain-Gut-Microbiome Axis. In CMGH (Vol. 6, Issue 2, pp. 133–148). Elsevier Inc. https://doi.org/10.1016/j.jcmgh.2018.04.003