Intelegerea modului in care noi oamenii digeram glutenul este work in progress, deci nu te baza sa găsesti un raspuns clar la intrebarea daca să mai consumi gluten, în lipsa diagnosticului neechivoc de boala celiaca, dar în prezența unor simptome.
Cumva, abordarea intoleranței non-celiace la gluten s-a blocat o perioada in jurul ideii, ca persoanele ce acuza reactii la gluten, nediagnosticati cu bola celiaca prin prezența markerilor specifici din ser sau biopsie (golden standard), ar putea fi doar “bolnavi imaginați“.
Recent, intelegerea intoleranței non-celiace s-a mutat de la o afecțiune nebuloasa la o afecțiune clar identificabilă, care este destul de diferită de boala celiacă”
„Sensibilitatea la gluten afectează de șase până la șapte ori mai mulți oameni decât boala celiacă.’’
Dar punand cap la cap bucatele de puzzle nu mai pare asa simplu, nu este alb negru.
Pornind de la marturiile celor ce acuza glutenul pentru un spectru larg de simptome, la concluzii mai recente ale dr Fassano, gastroenterolog pediatru și cercetător de origine italiană, profesor de pediatrie la Harvard Medical School și profesor de nutriție la Harvard T.H. Chan School of Public Health și cele ale Dr D Kharrazian (aici gasesti mai mult https://drknews.com/gluten-brain-issue-trigger-brain-autoimmunity/ si aici https://drknews.com/gluten-hashimotos-autoimmunity/) am reusit sa fac o scurta analiza care sper sa te ajute si pe tine.
Reacțiile la gluten se întind pe un spectru larg, de la alergie, boala celiacă și sensibilitate la gluten, fie că un intestin cu o flora microbiană perturbată favorizează reacțiile la gluten, fie că glutenul promovează aceste dezechilibre la nivelul intestinului, “Oul sau găina?” kind of question.
Boala celiacă pe scurt, sau enteropatia autoimună, are componentă genetica, de mediu și imunologică, iar răspunsul imun la gluten și proteinele similar conduce la atrofia vililor intestinali, inflamație și hiperplazie.
Articolul este in mare parte despre intoleranța non-celiacă la gluten sau non-celiac gluten sensitivity. (NCGS) și are la bază formarea in cadrul https://kharrazianinstitute.com/ și alte resurse, baze de date, studii, si cărți, regăsite la finalul articolului. Mai presus, este un demers care are o motivatie personala.
Te invit să analizezi și tu în contextul simptomelor și istoriei de stil de viață, stress, sănătatea familiei, să documentezi, să pui cap la cap și să decideți pentru propria stare de bine.
Pentru cei cu boală celiacă, facând research zilele astea am văzut că, desi nu sunt mare fan USA, pare ca acolo inca se duc cele mai multe batalii ale cercetarii si in ce priveste boala celiaca, unele dintre ele sunt sigura de mare valoare. Iar premiul Nobel pentru chimie anul acesta e obținut de un cercetator in boala celiaca . vezi aici mai multe https://celiac.org/2024/10/11/the-2024-nobel-prize-in-chemistry-goes-to-a-leading-celiac-disease-researcher/
Mai intâi, pentru claritate, dacă
- Ai istoric de boala celiaca in familie ar fi bine sa vezi un gastroenterolg si sa ceri un screening genetic pentru aceasta boală, nu e de glumă să te diagnostichezi singură (vezi aici red flags https://www.monashfodmap.com/blog/coeliac-disease-screening-and-diagnosis/)
- ai în familie persoane cu celiachie, ai simptome inexplicabile și consumi frecvent gluten (deci nu ești la o dietă de excludere a glutenului) poți folosi instrumentul de mai jos https://celiac.org/about-celiac-disease/symptoms-assessment-tool/
Daca vrei sa reduci glutenul ca sa experimentezi daca se reduc simptomele pe care le atribui glutenului, 30 de zile este o perioada buna in care poti testa de una singura. La finalul articolului vei afla mai multe detalii.
CE ESTE (CU) GLUTENUL?
Cum de un aliment (compus alimentar), glutenul, care e consumat de 10000 de ani de omenire dintr-o data nu este tolerat de o mare parte a populatiei? Este o intrebare fireasca.
Mai întâi, foarte succint, glutenul este o proteina aflata in grau si rudele sale spelta, emmer, einkorn, kamut, khorasan, hibridele grau si orz, secara, si uneori ovaz (prin contaminare).
Numele său provine de la cuvântul latin pentru „clei glue” fiind componenta ce dă făinii o consistență lipicioasă atunci când este amestecată cu apă. Această proprietate asemănătoare adezivului ajută glutenul să creeze o rețea lipicioasă care oferă pâinii capacitatea de a crește atunci când este coaptă. De asemenea, dă pâinii o textură aerată si plăcută la gust.
Facts: 10-15 % din populația țărilor occidentale suferă de simptome gastro-intestinale care nu au o cauză organică clară, denumite generic sindromul colonului iritabil (IBS), iar mare parte din acestia afirma toleranța redusa la consumul de gluten.
Se presupune ca nu numai glutenul daunează intestinului ci si alti compusi cum ar fi fructanii, prezenti in mai toate cerealele.
Simptomele intoleranței non celiace la gluten sunt in mare parte aceleasi cu cele din IBS (pentru care se propune dieta low FODMAP), palaria mare sub care se unesc mai multe simptome gastrointestinale impreuna cu extraintestinale.
Glutenul, grâul și proteinele din cereale (inhibitori de amilază-tripsină) și carbohidrații fermentabili oligo-di-mono-zaharide și polioli (FODMAP) sunt cele trei surate bănuite a genera simptomele de intestin iritabil (și sensibilitate la gluten), cu rezerva că încă nu e clară ierarhia lor.
Etichetarea persoanelor ce au reacții în baza simptomelor și încadrarea lor în categorii este destul de grea, de la sensibiltate non celiacă, sau non celiac sensibil la grâu (doar), sensibilitate la proteina din grâu, sau sensibilitate la FODMAP.
Aceste simptome sunt nespecifice si se pot suprapun cu reactii de intoleranta la alte proteine sau compusi din alimente
- Durere abdominală
- Anemie
- Anxietate
- Balonare sau gaze
- Ceață mentală sau dificultăți de concentrare
- Depresie
- Diaree sau constipație
- Oboseală persistentă
Un sistem digestiv echilibrat descompune și asimilează nutrienții proveniți din hrană, dar fiecare dintre noi poate menționa alimente sau compuși din alimente dificil de de digerat, unui sistem digestiv care nu funcționeaza bine, parte din cauza scăderii producției de enzime, hipoacidității sau chiar stării emoționale în care servim de obicei masa, pe fuga, în mașini sau în fața laptopului. (citește mai mult despre stress și autoimunitate aici https://magnamiti.medium.com/how-to-break-the-cycle-of-autoimmune-diseases-and-emotional-patterns-a-dr-gabor-mates-perspective-95272fec13c0
Daca citesti articolul, esti una dintre multele persoane ce raporteaza reactii la gluten si se considera intoleranți la gluten. De ce spun se considera ca si cum ar fi ceva subiectiv, datorita mai multor teorii care plesează pentru nevinovatia glutenului
- la testarea genelor ce predispun la celiachie, genele (HLA) DQ2and DQ8 majoritatea nu confirma pozitiv
- Aceste reactii s-ar putea sa fie de fapt datorate altor compusi nu glutenului in sine (acestia ar putea fi ATI, inhibitorii de amilază-tripsină (ATI) și fructanii (gășiți în FODMAP un tip de carbohidrati mai greu de descompus, sau chiar deloc), sau chiar la alcaloizi sau lectine
- Un sistem digestiv dezechilibrat reactioneaza la diferiti compusi si nu sunt usor de atribuit simptomele unui singur aliment
Nota Testele prin care poti evalua sensibilitatatea la gluten (nu alergia) sunt cele IgG vezi aici mai multe informatii https://testedebine.ro/imupro/alergiile-alimentare.html?srsltid=AfmBOooc9SCy2WkroBICfyQ7x1y999hs8ydEHDYCQIqj014SI8dwBTdq.
De ce e grîul nociv dintr-o dată pentru unii dintre noi? Raspunsul nu e unic, e complex ca intreaga noastra fiziologie si ca vremurile pe care le traim, este la intalnirea dintre ritmul de viata, cum mîncăm și cum digeram, toxinele de mediu, capacitatea de eliminare a acestora, starea emotională si susceptibilitate genetica.
Ce e in spatele sensibilității la gluten?
Până de curînd, se credea că persoanele cu sensibilitate non-celiacă la gluten au doar o sensibilitate exprimată ca simptome de discomfort dar fără afectare intestinală. Cu toate acestea, în iulie 2016, o echipă de cercetători de la Centrul Medical al Universității Columbia, a publicat un studiu care confirmă că expunerea la grâu declanșează, de fapt, o reacție imună sistemică și leziuni însoțitoare ale celulelor intestinale în absența bolii celiace.(vezi aici https://www.cuimc.columbia.edu/news/columbia-researchers-find-biological-explanation-wheat-sensitivity-0)
Studiul a asociat markeri, ce indică o activare imună sistemică în lotul de persoane cu sensibilitate la gluten, în absența bolii celiace. Noua perspectivă pune într-o altă lumina și anume că glutenul nu provoacă doar afectarea vililor intestinali (ca în boala celiacă) ci intervine prin mecanisme mai complexe în mecanismele de activare a reactiilor immune prin translocația bacteriana (pătrunderea LPZ în sânge), afectarea funcției de barieră a mucoasei intestinale.
Cum se presupune că intervine glutenul in declansarea autoimunității:
- In mod direct prin impactul asupra zonulinei
- crearea de anticorpi, anticorpii pot reacționa încrucișat cu țesuturile corpului, provocând boli autoimune. (mimetism molecular)
- Producerea de cytokine inflamatorii
- Impact asupra neurotransmițătorilor – serotonina, dopamina, acetilcolina, epinefrina si histamina. Glutenul este, de asemenea, o neurotoxină despre care se presupune că dăunează țesutului nervos. Acesta este motivul pentru care atât de mulți cu boli neurologice (autism, ADD, bipolar, schizofrenie, neuropatie, epilepsie etc.) se descurcă bine cu o dietă fără gluten.
- Afectarea digestiei intestinul, pancreasul, ficatul și vezica biliară, organe cu un rol esențial în capacitatea organismului de a produce substanțe chimice și enzime digestive. Când acest mecanism este compromis, procesele digestive devin ineficiente.
- Starea disbiotica Perturbarea bacteriilor benefice din intestine
In plus urmatoarele pot potența reacția la ingestia de gluten
- Medicația, multe medicamente conțin gluten, antiacidele de exemplu perturbă bacteriile din intestine,
- suprautilizarea antibioticelor ce dezechilibreaza populatiile de bacterii din intestine – disbioza
- stress chimic, consum excesiv de preparate cu faina albă zero nutrienți și mult gluten
“The unusual primary structure of gluten proteins makes them almost impossible to be completely digested by humans. Therefore, the final product of digestion is a mixture of cytotoxic, immunomodulatory, gut permeating, or chemoattractant peptides that induce immune responses that closely resemble those triggered by microorganisms”Dr. Fasano
Dacă e deja prea multă informație, să mai simplificăm
E posibil să fii unul din cei până la 15% din populație care prezinți tulburări la ingestia de gluten. Pe lângă rolul glutenului, inhibitorii de α-amilază/tripsină (ATI) au fost identificați recent ca inductori ai unui răspuns imun înnăscut prin receptorul 4 de tip toll-like în ambele, boala celiacă și sensibilitatea non-celiacă la grâu.
Vrei să știi de ce se întîmplă asta? Nu stiu daca vreun test iti va putea spune cu certitudine asta. Sunt trei factori importanti pot fi triggere pentru sensibilitatea la gluten:
- Genetica Prezența genelor ce predispun genele HLADQ 1 4 sunt cele ce prezinta risc de sensibilitate la gluten (deci nu boala celiaca)
- boala celiaca HLADQ 2, 8 – nu inseamna neaparat ca o persoana purtatoare de va dezvolta boala celiacă, ci triggerele de mediu (stil de viata, hrana, toxine, etc) vor decide.
- Intestin permeabil si disbioza
- infecții gastro-intestinale, medicamente și intervenții chirurgicale.
Mai sunt si alte ipoteze ce acuza glutenul cum ar fi teoria hibridizării, însă aceasta este mai plauzibila pentru USA, Europa având încă soiuri nemodificate genetic de grâu, mai ales Franta, Italia.
Si alte ipoteze ce incearca sa-l disculpe, dar niciuna dintre acestea nu este confirmata si acceptata unanim.
- Incriminarea altor compusi de tip fructani (oligozaharide ce sunt supuse fermentatiei in intestinul subtire, regasite in majoritatea cerealelor)
- Reactii incrucisate ale glutenului cu lectinele (prezenta lectinelor e legata de inflamație, perturbarea sănătății digestive și răspuns imun. Lectinele sunt prezente in toate cerealele si chiar in cartofi si rosii. Lectinele leaga proteine prin aglutinare, acestea devin rezistente la digestie pentru persoanele cu echipament enzimatic slab)
Nota
FODMAP sunt molecule de carbohidrați ce sunt prost absorbiți de unele persoane la nivelul intestinului subțire, unele au effect osmotic de atragere în apei în lumenul intestinal, forma IBS cu episode diareice .(Aici intra si descompunerea lactozei de exemplu). Odată ajuns la ileonul distal și la colon, FODMAP-urile sunt supuse fermentației la acizi grași cu lanț scurt și produc gaze provocând balonare, dureri abdominale și flatulență . FODMAP-urile pot declanșa, de asemenea, manifestarea sensibilității non-celiace la grâu
Fie ca e vorba de genetica, fie de un intestin permeabil în urma unei infecții sau unei alimentații nepotrivite, cea mai rezonabilă intervenție paote fi până se mai clarifică știința să eviți/elimini glutenul pentru o perioada.
De asemenea poți adopta simultan o dietă cu conținut scăzut de FODMAP, de exemplu o valoare limită pentru fiecare compus este definite de la 0,15 la 1 g per porție/masă pentru pacienții cu IBS. Vezi si aplicația FODMAP, la un google search, daca stii ca functionezi bine intr-un program mai riguros, cu calcule clare.
Daca incerci si dieta FODMAP; evitarea FODMAP-urilor restrânge mult alegerile alimentare, eliminând alimentele de bază, cereale și diverse legume, leguminoase și fructi, cu un aport redus de fibre, minerale, vitamine și fitochimice.
Pe lângă deficitul nutritional reducerea drastică a FODMAP interferează cu microbiota intestinală și metabolismul colonocitelor, deci dieta trebuie ținută sub supraveghere, evaluarea statusului nutritional și pe perioada scurtă.
Dacă te decizi să elimini glutenul, ține cont și de
- evitarea alimentelor ce agresează și produc inflamație în intestine (zahăr, procesate, lactate)
- favorizarea consumului de probiotice și prebiotice pe cât posibil din surse de hrană integrale (probioticele sub formă de suplimente tranzitează destul de repede intestinal, și în lipsa unui substrat adecvat nu colonizează pe termen lung, de ci sorry dar nu merge să iei probiotice și să nu te uiți și la farfuria ta),
- alte măsuri de sănătate (sport, evitare toxine, hidratare corespunzătoare).
Ce facem însă cu pâinea, cînd evităm glutenul? Pâine din einkorn , kamut, care e mai bună?
Grîul din vremuri vechi
Ca orice nevoie care în societatea noastra odata apăruta, se rezolvă rapid prin cresterea ofertei, „grâurile antice” au fost promovate ca fiind mai sănătoase, mai ușor de digerat, chiar cu afirmații că conțin mai puțin gluten.
Se pare că nu există o definiție clară a „boburilor antice”, dar termenul include de obicei grâu, emmer, spelta și grâu Khorasan. Daca vrei să aprofundezi găsești materiale suficiente si aici
Au acestea mai puțin gluten?
- Glutenul este prezent în toate boabele de grâu și toate pot induce boala celiacă (BC) la indivizii susceptibili genetic.
- Analizele grâului „vechi” și „modern” arată că conținutul de proteine al grâului de pâine modern (Triticum aestivum) a scăzut în timp, în timp ce conținutul de amidon a crescut.
- În plus, s-a demonstrat că, în comparație cu grâul nou, grâul vechi conține mai multe proteine și gluten și un conținut mai mare de mulți epitopi CD-activi.
Facts:
Studiile insa au ratat ca graul vechi, antic a produs mai putina inflamatie decat graul modern, care teoretic are un continut mai mic de gluten. Studiul a fost facut chiar cu graul Kamut ce contine de doua ori mai multa gliadina si alfa gliadina (componenta ce amai inflamatoare din gluten considerat toatal nedigerabila de intestinul uman.
Ce am concluzionat eu legat de pâinea fără gluten
- Găsim diverse sortimente contin fainuri intens procesate din care s-a extras glutenul si cu continut nutritiv slab (sunt cele preambalate, in plastic si care rezita la raft luni de zile, pe care nu le recomand)
- Variantele adecvate nutrițional, bune, gustoase, din faina neprelucrata sunt nu chiar la indemna sau buzunarul oricui
- M-a pornit să fac pâine cu maia de casa obținuta prin fermentație naturala ( recunoscătoare Ana Negru https://www.instagram.com/sourdough_storytelling/?hl=ro)
Urmează ci un scurt articol despre beneficiile de mult uitate ale pâinii de casă, cum făcea bunica.
Fermentarea aluatului poate degrada structura și bioactivitatea ATI prin intermediul lactobacililor specifici
Daca ai sărit paragrafe, esența aici mai jos
Daca ai reactii la gluten (dar nu ai boala celiaca), mai exact nu ai ajuns sa faci o biopsie, sau ai făcut si e in regula.
POȚI încerca o dietă fără gluten pentru o scurtă perioadă de timp (30 ZILE) pe cont propriu pentru a vedea dacă dispar simptomele, astfel:
- elimină cerealele cu gluten și produsele obținute din ele grâu, alac, spelta, grâu dur, triticale, kamut, orz, secară și toate produsele rezultate prin folosirea acestor cereale
- alege produse obținute din alte cereale integrale ce nu conțin în mod natural gluten precum amaranth, hrișcă, ovăz, sorg, teff, orez, hrișcă, mei, porumb, quinoa, tapioca,
- Alege făina de năut, de ovăz, de orez integral/alb, de cocos, de quinoa, de susan, de mei, de porumb, de cartof, de hrișcă, amidon din tapioca, porumb
- Citeste întotdeauna etichetele pentru a te asigura că nu înlocuiești glutenul cu produse ultra rafinate
- Evită produsele din grâu din care s-a extras glutenul și alege cereale care nu conțin în mod natural gluten
Majoritatea persoanelor cu sensibilitate la gluten nonceliacă nu trebuie să urmeze o dietă strictă și nici să-și facă griji cu privire la glutenul ascuns.
Ce poti face mai bine decât doar să eviți/elimini glutenul?
- vindeca intestinul acolo se petrec asimilarea, detoxifierea
- alege hrana in stare cat mai naturala, neprocesată, uită de semipreparate, gătește în casă cu familia sau prieteni, mergi la piașă, caută mici producători din mâna cărora a crescut hrană curată.
- considera adoptarea unui ritm de viata in acord cu ritmul circadian, conform invataturilor ancestrale din Ayurveda, dar validate si de stiinta moderna ca avand rol vital in imunitate, regenerare celulara, digestie, echilibru hormonal.
- ocupa te sa elimini si sa eviti toxinele pe care le poti gestiona pentru a permite decongestionarea sistemului limfatic (inclusiv prin activitate fizica)
- citeste despre terapia somatica si vezi daca simti sa imbratisezi teoria din spate si sa adopti unele tehnici, practici pentru a aduce în viața ta mai multă prezență din care poți mai ușor să ai grijă de tine.
- nu uita de activitate fizică, ce a crezi e mai bine pentru tine, acolo se întâmplă minuni pe calea limfei, detoxifierii și hormonilor bunei dispoziții.
DE CE SĂ NU NEGLIJEZI REACȚIILE ce apar consecutiv consumului de alimente cu gluten?
Deși e posibil să le asociezi eronat cu consumul de gluten ( si anume un intestin perturbat va reacționa și la alți compuși, și poate glutenul este doar primul și cel mai cunoscut din listă), reacțiile la gluten nu sunt de neglijat mai ales dacă se extind pe o perioadă de peste 2 luni deoarece:
- s-a avansat ipoteza că sensibilitatea la gluten non-celiacă este un factor de progresie spre boli autoimune
- un intestin care raspunde continuu la stimuli si produce anticorpi de tip IgG e o premisa pentru afectarea barierei intestinale (permeabilitate) ce îngreunează absorbția nutrienților din alimente si produce in timp deficite
- odata produsi anticorpi acestia pot provoca daune la nivelul țesuturilor prin secreția de citokine inflamatorii
- permeabilitatea intestinală este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea unor boli autoimune.
- prin mimetismul molecular, anticorpii pot reacționa cu alte țesuturi ale corpului
Mai presus de toate, nu accepta ca normale semnalele de disconfort pe care ți le transmite organismul. Simptomele continue sau recurente intestinale ar putea fi semnele unor dezechilibre care nu ramân izolate doar la sfera digestiva.
Cu gânduri pentru sănătate,
Ela Bungardi Popa
Resurse scuze, nu a mers Mendeley
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0362028X2206608Xhttps://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32708800/https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33143014/https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26199213/https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9363355/https://www.glutenfreesociety.org/dr-fasano-on-leaky-gut-syndrome-and-gluten-sensitivity/?srsltid=AfmBOorzq5ieKK6LmpXXMlDgsF6ELnrnSGQOv-nNsgiG5VtkvFK0bFl3https://crohnsdad.wordpress.com/2011/12/08/leaky-gut-and-autoimmune-diseases/https://chriskresser.com/rhr-can-autoimmune-disease-be-prevented-and-reversed/https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1466856423000152
It was a pleasure to read. Good article. You are a good author.
Multumesc